Menţionez că toate fotografiile de pe acest blog sunt realizate de noi, iar marea majoritate a plantelor sunt fotografiate în propria noastră grădină.

joi, 19 noiembrie 2015

Splendoarea daliilor

Cu o perioadă lungă de înflorire, îngrijire simplă şi o mare varietate de soiuri, daliile cuceresc în fiecare an un loc special în grădina noastră, dar şi pe balcon.  În fiecare vară, multicolorele dalii ne încântă cu adevărate artificii florale şi oferă grădinii un aspect multicolor şi foarte vesel. Această frumuseţe nici măcar nu-şi are originile pe continentul nostru. Acum 200 de ani, botaniştii şi cercetătorii au adus seminţele acestei fascinante flori din America Centrală şi au început cultivarea ei pe scară largă. Lor trebuie să le mulţumim pentru enorma varietate a daliilor. 
Totuşi, daliile pe care le admirăm azi au fost selecţionate în urma încrucişării a două specii provenite din Mexic, Dahlia coccinea şi Dahlia veriablis. Este vorba despre plante erbacee, perene, cu rădăcini tuberoase şi frunze cu peţitol alungit, verde-albăstrui pe faţa inferioară. Florile, care înfloresc vara până la începutul toamnei, au forme şi nuanţe de culori foarte diferite şi, în funcţie de dimensiuni, sunt clasificate în: gigantice, cu diametru mai mare de 25 cm; mari, 20-25 cm; medii, 15-20 cm; mici, 10-15 cm şi minuscule, sub 10 cm.
Soiurile variază, de la flori simple la cele bătute. Practic se deosebesc trei grupe principale: dalii cu flori simple, dalii semi-bătute cu două sau mai multe rânduri de petale şi dalii bătute, care au atât de multe rânduri de petale că par sferice. Unele arată ca o farfurie mare şi simplă, altele îşi etalează petalele cu nişte încreţituri aşezate unele peste altele. Petalele unor soiuri bătute arată ca nişte cornete lungi, răsucite, iar daliile pampon sunt ca nişte sfere compacte; soiul cactus are petale ascuţite, impresionante. În general, daliile amintesc de alte flori; există, prin urmare, dalii care seamănă cu anemonele, cu nuferii sau chiar cu bujorii. Daliile cu flori ca anemonele, precum Blue Bayou, au petalele din mijloc încreţite şi se revarsă peste corola exterioară. Daliile cactus şi semi-cactus, precum American Dream, sunt, dimpotrivă, foarte bătute şi fascinează prin petalele mai mult sau mai puţin rulate. Daliile nufăr se aseamănă cu splendidele flori ale plantelor de apă după care şi-au luat, pe bună dreptate, numele. Daliile pompon se îmbogăţesc cu flori în formă sferică. 
Dalia cu guler "Libretto" preferata mea.
Înălţimea acestor plante stufoase se întinde de la 30 cm, daliile pitice (potrivite pentru jardiniere) până la un metru şi jumătate sau chiar doi metri. Nenumăratele soiuri acoperă practic aproape tot spectrul cromatic, inclusiv tonurile pastelate.
Jocul cromatic înflăcărat din galben şi portocaliu transformă dalia semi-cactus "Gelber Vulkan"
 într-un adevărat punct de atracţie.
Perioada de plantare este în aprilie şi mai. Bulbii pot fi aşezaţi direct în pământ. Gâtul rădăcinii trebuie să se afle la aproximativ trei până la cinci centimetri sub pământ. Gerurile târzii nu le afectează dacă lăstarii tineri sunt acoperiţi pe termen scurt cu carton sau sunt muşuroiţi cu pământ. Atenţie însă, imediat ce apar primii lăstari verzi, trebuie să protejaţi plăntuţele de melcii înfometaţi care sunt mari iubitori de dalii. Plantele trebuie protejate încercuindu-le cu ghivece răsturnate cărora li s-au decupat fundul. În plus, foarte important pentru dalii este să alegeţi un loc însorit. Daliile cresc bine în pământul normal de grădină dacă, din când în când, capătă puţin compost şi sunt udate în mod regulat. Splendoarea florală poate fi amplificată foarte simplu, dacă îndepărtaţi vârfurile lăstarilor noi, vor lua naştere din ce în ce mai mulţi lăstari laterali, pe care vor apărea curând flori luxuriante. Dacă vreţi să vă bucuraţi încă de la sfârşitul lui iunie de primele flori de dalii, atunci cultivaţi plantele în casă. Toamna, după ce spectacolul floral se încheie, aşteptaţi până frunzele se veştejesc complet şi apoi tăiaţi-le la câţiva centimetri deasupra bulbului. Apoi puneţi bulbii la iernat, într-o pivniţă răcoroasă, dar ferită de ger. Aşezaţi bulbii în lădiţe şi acoperiţi-i cu un amestec de nisip şi pământ.
Flori mai mari şi mai frumoase veţi avea dacă reduceţi numărul de lăstari din timp, la numai patru sau cinci pentru fiecare plantă. Tăiaţi cu regularitate florile ofilite şi îndepărtaţi în mod regulat capsulele cu seminţe. Dacă nu le rupeţi, plantele îşi orientează energia spre formarea seminţelor, nu spre înflorire. Dacă îndepărtaţi bobocii mici laterali, care se formează sub bobocul principal, planta va face flori mai mari. 
Sfat: pentru vază daliile ţin mai mult dacă sunt tăiate dimineaţa devreme, cât timp planta este încă aprovizionată bine cu apă.




















Posesorii unei grădini de ghivece nu trebuie să se uite invidioşi peste gard, pentru că există şi pentru ei soiuri de ghiveci, la fel de colorate, dar care nu ating decât 30 până la 40 cm înălţime. Aceste dalii pitice, mignone şi medii se înmulţesc de regulă din seminţe, astfel încât, la începutul sezonului florilor de balcon, grădinarii se pot bucura deja de ele. Dacă pe balcon este loc, puteţi planta, în vase mari, chiar şi soiurile înalte de grădină.
Înmulţire. Metoda cea mai simplă şi mai rapidă este divizarea rădăcinilor tuberoase. Îndată ce încep să apară mugurii, scoateţi planta din rădăcină şi secţionaţi rădăcina în tuberculii care o compun. Dacă vreţi să-i plantaţi în seră, faceţi aceasta în februarie-martie, iar în aprilie, puteţi să-i plantaţi în grădină. Udaţi-i din abundenţă. 
Pericole şi precauţii. Deşi este vorba despre specii destul de rezistente, daliile pot suferii atacul păduchilor, al paianjenului roşu, al larvelor de lepidoptere şi de nematode care trebuie combătute cu produse specifice. Pentru a ţine departe de plante limacşii, mari amatori de muguri, pulverizaţi hrană otrăvită pentru ei. Totuşi, cel mai mare duşman al acestor plante, alături de melci, este virusul mozaical, care provoacă deformarea frunzeleor şi apariţia de pete. Bolile virale sunt transmise de către păduchi de frunze, de aceea cel mai eficace remediu constă în combaterea directă a acestor insecte.
Pentru ca daliile să crească drepte în strat, ele au nevoie de un suport de fier, în formă de semicerc.
Dalia semi-cactus "Gelber Vulkan" numită şi Biedermannsdorf
Companioni foarte potriviţi pentru daliile splendide sunt tufele cu o formă lejeră, uşoară, precum crinii, ierburile decorative cum este iarba feciorului şi florile de vară, precum verbinele, crăiţele, salviile sau anemonele. Însă atunci când faceţi combinaţii, gândiţi-vă întotdeauna că daliile sunt o specie destul de sensibilă. Aveţi grijă ca plantele din imediata apropiere să rămână pitice sau cel puţin mai mici ca daliile, pentru ca acestea să poată respira în voie.
Sfat preţios de amenajare: daliilor le lipsesc culoarea albastru, aşa că aşezaţi alături de ele tufe sau flori de vară în această nuanţă splendidă.
Succes în grădinărit! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu